Ing. Ioan Avram s-a născut la 28 iunie 1931, în satul Popeni, comuna Mirșid (județul Sălaj). Absolvent al Liceului „Matei Basarab” din București și al Institutului Politehnic din Kiev, a fost director al uzinelor „Vulcan” București și U.C.M. Reșița, apoi ministru adjunct și ministru al industriei construcțiilor de mașini. În anii 1984-1985 a fost vice-prim-ministru, apoi ministru al construcțiilor industriale (1986-1987). În ultimii ani de comunism, căzut în dizgrație, a fost director al șantierului naval Oltenița și director al Uzinei Faur din București.
Notă: interviul a fost realizat la 13 iunie 2016, în locuința din București a domniei sale.
*
* *
Sorin Turturică: Vă mulțumesc pentru că ați acceptat acest interviu. Știu că sănătatea nu vă permite o discuție foarte lungă, de aceea vă propun să trecem în revistă cariera dumneavoastră în cadrul industriei și, apoi, în guvernul României. Totuși, pentru început, câte ceva despre dumneavoastră... sunteți un ardelean cu studiile liceale făcute în București...
Ioan Avram: Da, sunt din Ardeal, dar familia mea s-a refugiat în 1940, la intrarea maghiarilor. Am făcut liceul la București, la „Matei Basarab”. După război, am primit o bursă de stat pentru a studia ingineria la Kiev. Am fost mulți bursieri de stat; era o perioadă când, dacă terminai liceul pe primele locuri, erai propus pentru a fi selectat să-ți continui pregătirea la nivel superior.
S.T.: Cum ați fost selectat?
I.A.: Am susținut un examen, în București, la Politehnică, în [Localul] 303. După ce am luat examenul, am fost trimis la Kiev, unde am urmat Facultatea Mecanică de Tehnologie. Sunt inginer mecanic tehnolog al construcțiilor de mașini.
S.T.: Era nivelul de învățământ din U.R.S.S. superior celui din România?
I.A.: Școala noastră politehnică era foarte bună, dar nu aveam unele specialități, care erau noi. Ulterior, școala românească de profil s-a dezvoltat. Am promovat multe ramuri industriale noi. Drept urmare, în toate centrele industriale s-au înființat facultăți care să răspundă nevoilor locale. De exemplu, la Reșița, s-a înființat o facultate de subingineri, sub tutela Institutului Politehnic din Timișoara.
S.T.: Care a fost cariera dumneavoastră, pe scurt, până să deveniți ministru?
I.A.: Eu am avut o carieră rapidă. Mi-am început activitatea în anul 1956, ca simplu inginer la „Vulcan”, în București. Am parcurs toate etapele din întreprindere... Am fost tehnolog de atelier, șef de atelier, șef de secție, inginer-șef și director general.
Felicitări pt.interviu.Din păcate, nu există reale analize istorice, obiective și lipsite de presupoziții ideologică a dezvoltării României în cei aproape 15-20 de ani până în 82(când a început demența cu plătirea datorilor, care nu era vreo necesitate impusă de marxism sau vreo altă ideologie, ci de megalomania lui Ceaușescu) care a fost un boom economic real al Românei.Totul se reduce la ,,comunismul a fost rău sau bun"" după preferințe, adică la lipsa oricărei analize de substanță.Practic, de mulți ani ceea ce guveenează mentalitatea publică dominantă este anistoria, neantul istoric în care începem să devenim simplă populație.Si nu din vina altora, ci a noastră.