Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

Interviu cu ing. Ioan Avram, fost ministru al construcțiilor de mașini (1969-1984)

Ing. Ioan Avram s-a născut la 28 iunie 1931, în satul Popeni, comuna Mirșid (județul Sălaj). Absolvent al Liceului „Matei Basarab” din București și al Institutului Politehnic din Kiev, a fost director al uzinelor „Vulcan” București și U.C.M. Reșița, apoi ministru adjunct și ministru al industriei construcțiilor de mașini. În anii 1984-1985 a fost vice-prim-ministru, apoi ministru al construcțiilor industriale (1986-1987). În ultimii ani de comunism, căzut în dizgrație, a fost director al șantierului naval Oltenița și director al Uzinei Faur din București.

Notă: interviul a fost realizat la 13 iunie 2016, în locuința din București a domniei sale.

*

*   *

Sorin Turturică: Vă mulțumesc pentru că ați acceptat acest interviu. Știu că sănătatea nu vă permite o discuție foarte lungă, de aceea vă propun să trecem în revistă cariera dumneavoastră în cadrul industriei și, apoi, în guvernul României. Totuși, pentru început, câte ceva despre dumneavoastră... sunteți un ardelean cu studiile liceale făcute în București...

Ioan Avram: Da, sunt din Ardeal, dar familia mea s-a refugiat în 1940, la intrarea maghiarilor. Am făcut liceul la București, la „Matei Basarab”. După război, am primit o bursă de stat pentru a studia ingineria la Kiev. Am fost mulți bursieri de stat; era o perioadă când, dacă terminai liceul pe primele locuri, erai propus pentru a fi selectat să-ți continui pregătirea la nivel superior.

S.T.: Cum ați fost selectat?

I.A.: Am susținut un examen, în București, la Politehnică, în [Localul] 303. După ce am luat examenul, am fost trimis la Kiev, unde am urmat Facultatea Mecanică de Tehnologie. Sunt inginer mecanic tehnolog al construcțiilor de mașini.

S.T.: Era nivelul de învățământ din U.R.S.S. superior celui din România?

I.A.: Școala noastră politehnică era foarte bună, dar nu aveam unele specialități, care erau noi. Ulterior, școala românească de profil s-a dezvoltat. Am promovat multe ramuri industriale noi. Drept urmare, în toate centrele industriale s-au înființat facultăți care să răspundă nevoilor locale. De exemplu, la Reșița, s-a înființat o facultate de subingineri, sub tutela Institutului Politehnic din Timișoara.

S.T.: Care a fost cariera dumneavoastră, pe scurt, până să deveniți ministru?

I.A.: Eu am avut o carieră rapidă. Mi-am început activitatea în anul 1956, ca simplu inginer la „Vulcan”, în București. Am parcurs toate etapele din întreprindere... Am fost tehnolog de atelier, șef de atelier, șef de secție, inginer-șef și director general.


Pagina precedentă | | Pagina următoare »

Evaluaţi acest articol
(5 voturi)
Ultima modificare Vineri, 03 Iulie 2020 12:43

10 comentarii

  • Frîncu
    Link la comentariu Frîncu Joi, 19 Martie 2020 11:53

    La întrebarea...S.T.: De ce ați decis să ridicați uzina de automobile la Pitești?.. nu a știut răspunsul.

  • Alin Bogdan Sămușan
    Link la comentariu Alin Bogdan Sămușan Miercuri, 18 Martie 2020 23:25

    Lupu Josif, poate observi și ca Belgradul a fost bombardat cu uraniu sărăcit și Serbia a fost sfâșiată de către americani cu toate casele construite de căpșunari sub Tito și pensiile lor mai mari decât în România. Adică... Ceaușescu a mers la esență, nu s-a jucat de-a liderul lipsit de prejudecati ca să dea bine în fața prostimii. A înțeles ca vin ucigașii de națiuni și a încercat să întărească baza reala de rezistență ale țării: independența financiara și autosuficienta agro-industriala.

  • Lupu Josif
    Link la comentariu Lupu Josif Miercuri, 18 Martie 2020 19:18

    Ceausescu a facut si lucruri bune ,nu numai rele ,ce a gresit a fost ca a inchis granitele,Nu a facut cum a facut ,, Josef broz Tito a lässt sirbii sa plece au plecat auu muncit si toti s-au inapoi in jugoslavia cu bani au facut case au facut investitii ,fara ajutorul statului sirb asa ar fi facut si rominii,toti veneau inapoi,si aveam acum 25-26 Milioane de locuitor nu cit avem acum 18 Milioane,eu in fiecare an 25.Decembrie aprind o luminare pentru el Nicolae nu si pentru pentru da Elena ,caci aici unde sint am o pensie de 7 ori mai mare decit daca ramineam in Rominia .

  • Alin Bogdan Sămușan
    Link la comentariu Alin Bogdan Sămușan Miercuri, 18 Martie 2020 13:53

    Nicolae, plata datoriei externe a fost o încercare de a apară independența și suveranitatea țării și a națiunii române în fața planului de acaparare cu japca a piețelor și a resurselor de pe glob de către capitalurile occidentale. Cu alte cuvinte... era război. Război de apărare. Și la război sunt în mod firesc măsuri nepopulare și dialogul se suspendă pentru binele comun. Iar faptul că regimul comunist a fost învins în România nu e un motiv de bucurie pentru ca acesta a fost singurul regim din modernitatea românească care a produs dezvoltare structurală sistematică pentru România. La moartea sa Ceaușescu a lăsat tara cu o infrastructură economico-sociala de nivel contemporan ale cărei costuri fuseseră acoperite și care începea sa producă profit pentru țară, România având de încasat în 1990 miliarde de dolari din multe țări în care desfășura proiecte economice. Așadar, vinovat de ce era Ceaușescu? Poate doar de patriotism.

  • Cojocaru Dumitru
    Link la comentariu Cojocaru Dumitru Miercuri, 18 Martie 2020 11:28

    Sunt mandru ca am lucrat la Resita intre 1965 -1976 si am fost martor la aceste realizari.
    La 31 martie 1967 s-a livrat la Electroputere Craiova prima pereche de Boghiuri pt Locomotiva Electrica de 5100kw ( 7350 CP) din care s-au fabricat cca 1000 buc in Romania.
    Sunt onorat si ca l-am cunoscu personal pe inegalabilul ministru Ion Avram, ca specialist in domeniul tehnic , OM intre oameni si Patriot cum azi nu mai e voie.
    M-as bucura sa scrie cate stie despre cine am fost ca Romanie si-l asigur ca peste ani se vor gasi multi mandri ca sunt ROMANI. Cu deosebit respect si stima pt tara lor. Cojocaru D.

  • Nicolae
    Link la comentariu Nicolae Miercuri, 18 Martie 2020 08:22

    Plata datoriei externe, asa cum a fost "gandita" si asa cum s-a desfasurat, a fost cea mai prosta decizie a conducerii de partid, recte a lui Ceausescu.
    Astfel, s-a intamplat ceea ce era de asteptat!
    Plata datoriei, insotita de masuri nu numai nepopulare, ci si vadit impotriva poporului, lipsa dialogului -ca supapa de refulare a nemultumirilor populatiei- au dus, Doamne ajuta!, la ingroparea comunismului si la impuscarea vinovatului.
    Acceptand ca, plata datoriei externe, ar fi fost o "decizie (politica) complxa", citez un antecomentator, atunci a fost, cel putin, tot atat de proasta!

  • vintila dascalita
    Link la comentariu vintila dascalita Marți, 17 Martie 2020 18:00

    completare. Interesant material. Am lucrat la Institutul de Motoare si sint oarcum in tema. As adauga insa ca pe vremea cand era ministru s-au intamplat si o serie de activitati neeficiente, ca de exemplu achizitia fabricii de la Craiova pentru un automobil de slaba calitate, care s-a dovedit neexportabil si care ne-a costat in total aprox doua miliarde de USD din totalul datoriei noastre. De asta nu ne mai povesteste. Pentru dl ST: 303, sau cum il numeau studentii de atunci trei-gaura-trei nu era sediul din Polizu ci sediul caminului studentesc de atunci de pe Cheiul Dambovitei, peste apa fata de benzinaria Cotroceni :)

  • vintila dascalita
    Link la comentariu vintila dascalita Marți, 17 Martie 2020 17:51

    Interesant material. Am lucrat la Institutul de Motoare si sint oarcum in tema. Pentru dl ST: 303, sau cum il numeau studentii de atunci trei-gaura-trei nu era sediul din Polizu ci sediul caminului studentesc de atunci de pe Cheiul Dambovitei, peste apa fata de benzinaria Cotroceni :)

  • Alin Bogdan Sămușan
    Link la comentariu Alin Bogdan Sămușan Marți, 17 Martie 2020 10:31

    Nu a fost o decizie proastă plata datoriei externe doar ca depășea cadrul competenței profesionale a lui Avram, el însuși a mărturisit ca nu știa politică ("nici eu nu cunosc bine doctrina lui Marx") și nu a înțeles decizia în toată complexitatea ei, în toate determinările ei. Plata datoriei externe a fost o necesitate pentru apărarea independenței și suveranității naționale în fata conditionarilor politice care veneau la pachet cu disponibilitățile financiare acordate de instituțiile financiare ale capitalului occidental. A fost o situație de război de apărare a suveranității naționale dus cu mijloace economico-financiare, de asta s-a trăit greu, fiindcă era situație de război și erau necesare sacrificii pentru apărare. La fel și cu reducerea importurilor care a generat la finele deceniului nouă surplus financiar în țară, excedent, active financiare, care puteau susține autodeterminare și rezistența în fața ofensivei capitalurilor monopoliste din occident ce se pregătea pentru anii 90 și 2000. Deci au fost decizii luate de la nivelul celor mai înalte considerații și interese politice ale națiunii române, a scăpa de datorii și a strânge banii ca să putem rezista ca națiune suverană și ca stat independent. Avram, care era analfabet politic n-a putut sa înțeleagă asta...

  • nemo
    Link la comentariu nemo Marți, 17 Martie 2020 09:31

    Foarte interesant interviul. Iar un material de prima mană!

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.

Categorii

Latest Tweets

O tragedie româno-rusă: apărarea Dobrogei în 1916. Însemnările unui ziarist rus... https://t.co/R3rI4P8QzF
Asasinarea și înmormântarea împărătesei Sissi – o mărturie românească: https://t.co/H7BX7KLSmH
De la „Ciuma din Atena” (430-427 î. Hr.) și până la pericolele recente de HIV, Ebola sau familia Coronavirus, plane… https://t.co/4ra0P4wT92
Follow Culorile Trecutului on Twitter

Articole recente

Inundațiile din 1970. Amintirile comandorului (ret.) Vasile Iurașcu, elicopterist militar

„Vladimirescu era patriot român!” Karl Marx despre ruși, eteriști și revolta pandurilor din 1821

Sfârșitul anului 1978. Occidentul crede că Pactul de la Varșovia pregătește invadarea României

O tragedie româno-rusă: apărarea Dobrogei în 1916. Însemnările unui ziarist rus

Asasinarea și înmormântarea împărătesei Sissi – o mărturie românească

Carol I văzut de adjutanții regali Paul Angelescu și Gheorghe P. Georgescu

Civilizații diferite, boli comune. Pandemii care au schimbat peisajul demografic

Un testament al conștiinței lui Titulescu. Scrisoare către Ion Antonescu (noiembrie 1940)

Interviu cu ing. Ioan Avram, fost ministru al construcțiilor de mașini (1969-1984)

Acest site folosește “cookies”. Continuarea navigării implică acceptarea lor.