Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

„Vladimirescu era patriot român!” Karl Marx despre ruși, eteriști și revolta pandurilor din 1821

Distanțarea Republicii Populare Române de U.R.S.S. a început cu pași mici după moartea lui Stalin (desființarea SovRom-urilor) și a luat avânt după 1962, când sovieticii au propus Planul Valev. Lupta cu Moscova s-a dus pe toate planurile, cu excepția celui militar: politic, economic, cultural, propagandistic. Desigur, nu a fost o luptă deschisă, declarată. În plan politic, criticarea R.P.R. și izolarea acesteia în cadrul blocului comunist era moderată, fără referiri directe în presa timpului. Pe tărâm economic, România, nemulțumită de C.A.E.R., s-a deschis către Occident, cumpărând primele licențe în domeniul petrolier și al transporturilor. În plan cultural, conflictul s-a desfășurat tot în surdină; de exemplu, Editura Cartea Rusă a fost închisă pentru renovare și nu a mai fost redeschisă.

De asemenea, o lovitură propagandistică foarte bună, cu impact pe plan intern, a fost publicarea cărții Karl Marx – Însemnări despre români (manuscrise inedite), apărută la Editura Academiei R.P.R. în 1964. Această lucrare a făcut cunoscute manuscrise din Arhiva Marx-Engels ale Institutului de Istorie Socială din Amsterdam. Documentele au fost descoperite cu câțiva ani mai înainte de un istoric polonez, Stanislas Schwann, care le-a semnalat românilor. Într-o primă fază, copii ale acestora, traduse și bătute la mașină, au ajuns pe masa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care a făcut sublinieri și comentarii pe marginea lor (aceste copii se găsesc astăzi la Arhivele Naționale, în fondul C.C. al P.C.R.). Cu siguranță, Dej a sesizat valoarea lor propagandistică și a aprobat publicarea sub îngrijirea academicianului Andrei Oțetea și a lui S. Schwann. Textul lucrării este sub forma unor însemnări neșlefuite, așa cum au fost găsite în manuscris. Au un aspect sintetic, uneori sunt simple idei. Stilul este însă coerent și plin de conținut.

Însemnările lui Karl Marx sunt despre spațiul românesc de la finalul epocii fanariote și până în anii ’50 ai secolului al XIX-lea. S-a documentat din scrierile istoricilor francezi, care, la rândul lor, au folosit surse românești: Eliade, Ghica și Bălcescu. Pentru articolul de față, am selectat pasajele care au legătură cu evenimentele din 1821.

Este greu de găsit un istoric german mai favorabil românilor, care sunt descriși – pe bună dreptate – ca victime ale imperiilor vecine: Rus, Austriac și Otoman. Acești vecini puternici au exploatat economic spațiul românesc, l-au împărțit între ei și l-au utilizat ca teatru de război. Pentru Marx, totul este alb sau negru. Fără nuanțe! Rușii sunt ipocriți, imperialiști și exploatatori, iar grecii (fanarioți și eteriști) sunt slugile lor. Sunt răi structural și nu are vreun cuvânt bun pentru ei. Și nici pentru boierii români, care i-au susținut. În schimb, Tudor Vladimirescu este un reformator, un personaj pozitiv din toate punctele de vedere. Din simpatie pentru el, aproape că și turcii – pe care Tudor și-i dorește ca aliați – sunt acceptabili. 

Desigur, Marx privește totul prin prisma luptei de clasă. Cei mulți – aflați la baza piramidei sociale – se ridică împotriva nedreptăților celor puțini, din vârful piramidei. Stilul lui Marx este virulent, tranșant. Motivează ideologic și invită la acțiune. Ce diferență între acest stil și cel al istoricilor marxiști români, care se exprimă greoi, redudant...

Se observă la Marx originile violenței verbale și ale extremismului doctrinar de mai târziu, pe care l-au cunoscut toate țările cu regimuri staliniste. Cel aflat în tabăra negativă este condamnabil, detestabil, nu merită clemență. Morala marxistă nu cunoaște dreptul la recurs. Iar celui din tabăra pozitivă i se poate ierta orice. Astăzi știm că lucrurile sunt mai nuanțate. Pe eteriști nu-i interesa situația socială a românilor și nici amenințarea rusă. Tot ce conta pentru ei în acele momente era declanșarea revoltei antiotomane generale în Balcani. Rezultatul revoltei eteriste, desfășurată atât de jalnic în spațiul românesc, a fost acela că, în vreme ce turcii erau cu ochii pe Dunăre, întreaga Grecie s-a putut ridica la luptă și și-a obținut independența. 


Pagina precedentă | | Pagina următoare »

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Ultima modificare Vineri, 03 Iulie 2020 10:46

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.

Categorii

Latest Tweets

O tragedie româno-rusă: apărarea Dobrogei în 1916. Însemnările unui ziarist rus... https://t.co/R3rI4P8QzF
Asasinarea și înmormântarea împărătesei Sissi – o mărturie românească: https://t.co/H7BX7KLSmH
De la „Ciuma din Atena” (430-427 î. Hr.) și până la pericolele recente de HIV, Ebola sau familia Coronavirus, plane… https://t.co/4ra0P4wT92
Follow Culorile Trecutului on Twitter

Articole recente

Inundațiile din 1970. Amintirile comandorului (ret.) Vasile Iurașcu, elicopterist militar

„Vladimirescu era patriot român!” Karl Marx despre ruși, eteriști și revolta pandurilor din 1821

Sfârșitul anului 1978. Occidentul crede că Pactul de la Varșovia pregătește invadarea României

O tragedie româno-rusă: apărarea Dobrogei în 1916. Însemnările unui ziarist rus

Asasinarea și înmormântarea împărătesei Sissi – o mărturie românească

Carol I văzut de adjutanții regali Paul Angelescu și Gheorghe P. Georgescu

Civilizații diferite, boli comune. Pandemii care au schimbat peisajul demografic

Un testament al conștiinței lui Titulescu. Scrisoare către Ion Antonescu (noiembrie 1940)

Interviu cu ing. Ioan Avram, fost ministru al construcțiilor de mașini (1969-1984)

Acest site folosește “cookies”. Continuarea navigării implică acceptarea lor.