Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

Civilizații diferite, boli comune. Pandemii care au schimbat peisajul demografic

Civilizații diferite, boli comune. Pandemii care au schimbat peisajul demografic sursa foto: shutterstock.com

2. Ciuma

„Moartea neagră” rămâne cea mai feroce pandemie cu care s-a confruntat populația planetei. Cu un apogeu între 1347 și 1351, ciuma bubonică a înjumătățit populația Europei și a ucis alte milioane de oameni la nivel global. Bacteria Yersinia pestis pare să fi fost cauza principală a acestei boli. Era transmisă prin șobolani sau alte rozătoare infectate cu paraziți. O altă ipoteză spune că provine din China, fiind adusă în Vest pe Drumul Mătăsii. Pandemii au continuat să apară frecvent până în secolul al XVII-lea, contabilizând alte milioane de victime.

O apariție ceva mai recentă, patru secole mai târziu de la marea pandemie, a dus la crearea „Bălții Albe”, o poreclă pusă cartierului bucureștean pe vremea fanarioților. Epidemia de ciumă care a cuprins Bucureștiul în 1813-1814, cunoscută și ca „Ciuma lui Caragea” (domn era Ioan Gheorghe Caragea), a șters din existență peste 50.000 de locuitori. „Șters” la propriu, deoarece toate cadavrele erau aruncate și topite într-o groapă cu var. Când ploua, groapa se umplea cu apă, formând o mare baltă albă.

Totuși, anumite dovezi spun că bacteria ar fi apărut cu mai mult timp în urmă. Între 541–542 î.Hr. Imperiul Bizantin s-a confruntat cu Ciuma Iustiniană care a redus populația cu 40%.  Boala a continuat să reapară până în secolul VII, strângând milioane de victime.

Ciuma din Atena (430-427 î.Hr.) a fost o altă perioadă grea pentru umanitate. Pornită în al doilea an al Războiului Peloponesiac (431–404 î.Hr.), această pandemie a ucis aproape 100.000 de locuitori, războinici și personalități, cum ar fi Pericle. Pe lângă ciumă, anumiți cercetători afirmă că victimele ar fi fost răpuse și de tifos.

Deși pandemiile au încetat să mai apară, iar boala este acum ținut sub control, bacteria Yersinia pestis există și în zilele noastre. Răspândită printre animale, prin purici, căpușe sau alți paraziți, poate ajunge și la om, rămânând inactivă pe corpul-gazdă și provocând epidemii ani mai târziu.

Cazuri izolate mai există, încă, în Africa; în special pe teritoriul Subsaharian. Formele manifestate sunt bubonice sau pneumonice. Primul caz are o rată a mortalității de până la 60%, în timp ce a doua duce la o moarte sigură dacă rămâne netratată. Între 2010 și 2015 au fost raportate 3248 de persoane infectate, dintre care 548 nu au supraviețuit. Tratamentul cu antibiotice s-a dovedit a fi foarte eficient, dar este necesară și o diagnosticare rapidă pentru a avea succes.

Deși există un vaccin, O.M.S. recomandă ca acesta să fie administrat doar grupurilor cu risc major, cum este în cazul medicilor sau al personalului de laborator – persoane expuse constant pericolului de contaminare.


Evaluaţi acest articol
(5 voturi)
Ultima modificare Marți, 14 Iulie 2020 11:50

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.

Categorii

Latest Tweets

La Zimnicea era obiceiul ca tinerii să se plimbe duminicile pe „Aleea Trandafirilor”. Dacă unui băiat îi plăcea o f… https://t.co/NTjchuGave
Aventurile temerarului aviator Ionel Ghica: "Avionul a pornit ca din pușcă cu o viteză vertiginoasă. A coborât vale… https://t.co/F6LBZy9xdB
Când și de ce au venit bulgarii în Balcani - Fapte istorice relatate de Culorile Trecutului... https://t.co/ZoGuY2CQur
Follow Culorile Trecutului on Twitter

Articole recente

16 iunie 1977. O aeronavă Il-18, cu Ceaușescu la bord, ratează aterizarea la Băneasa

O secundă furată unei lumi

Republica de la Ploiești și Patria recunoscătoare

O ruletă rusească: evadarea din lagărul Sobibor

Aventurile temerarului aviator Ionel Ghica

Când și de ce au venit bulgarii în Balcani

Piața Obor – aspecte necunoscute sau „decolorate” în timp

De ce 20 iulie este Ziua Forțelor Aeriene

Avionul I.A.R.-825, un prototip românesc rămas necunoscut

Acest site folosește “cookies”. Continuarea navigării implică acceptarea lor.