Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

„Vladimirescu era patriot român!” Karl Marx despre ruși, eteriști și revolta pandurilor din 1821

 

Textul are unele greșeli și confuzii (semnalate prin note) și nu prezintă noutăți. Ne ajută însă să înțelegem mai ușor războiul propagandistic subtil purtat de români cu sovieticii. Atunci când Marx, părintele comunismului, critică Rusia pentru că răpește nejustificat Basarabia, Moscova nu poate face altceva decât să tacă. Pentru că Marx nu putea fi contrazis, el se afla mai presus de orice critică. 

Așadar, să lăsăm textul să curgă...

* * *

Război cu Poarta (este vorba de războiul ruso-turc din anii 1806-1812 – n.S.T.). Armata rusă de la Dunăre câștigă avantaje considerabile asupra lui Hafiz Ismail-Pașa, marele vizir; Moruzi și Ipsilanti (domnitori fanarioți favorabili Rusiei – n.S.T.) sunt readuși. Generalul Michelson ocupă Iașii și îndreaptă în grabă spre București, apărat de 10.000 de turci, pe generalul Miloradovici, în fruntea unei armate de 6.000 de oameni. La sosirea sa, acesta găsi treaba făcută de români: ei puseseră mâna spontan pe arme, goniseră pe turci și ieșiră apoi în întâmpinarea rușilor, voioși și plini de entuziasm (în realitate, Miloradovici a purtat lupte cu turcii pentru ocuparea Bucureștiului – n.S.T.). Soțiile boierilor din București dădeau exemplu de multă bună dispoziție și-și sărbătoriră vitejii lor în petreceri, la care domnea mai multă veselie decât reținere.

În aceeași vreme, în timp ce românii manifestau atâta recunoștință oarbă, țarul, la [întâlnirea cu Napoleon de la] Tilsit, reclama teritoriul lor. Dar acest teritoriu era prea aproape de Constantinopol și Napoleon nu voia să predea cheia a două continente. Tratatul de la Tilsit [dintre Franța și Rusia] stipula evacuarea [de către ruși a] Țării Românești și Moldovei; dar turcii nu le puteau ocupa decât după schimbul de ratificări ale viitorului tratat de pace definitivă între cele două puteri. Această ultimă clauză făcea pe cea anterioară iluzorie; căci [țarul] Alexandru, preocupat de a preveni ocupația turcească, știa cum să-și ție trupele în Principate, fără ca Napoleon să bage de seamă.

Conferința de la Erfurt: Napoleon își dă consimțământul la anexarea celor două principate [de către Rusia]. Nu mult după aceea războiul izbucni între Franța și Rusia. Alexandru avea nevoie de trupele sale staționate la Dunăre. Propune pace turcilor care, înlăturați de zece ani din Principate, se simțiră fericiți să recâștige cele două provincii, chiar pierzând jumătate din Moldova.

Tratatul din 28 mai 1812. Poarta renunță la Basarabia. Turcia nu putea ceda ceea ce nu-i aparținea, pentru că Poarta otomană n-a fost niciodată suverană asupra Țărilor Române. Poarta însăși recunoaște acest lucru când, la Karlovitz, presată de poloni să le cedeze Moldo-Valahia, ea răspunse că nu are dreptul de a face vreo cesiune teritorială, deoarece capitulațiile nu-i confereau decât un drept de suzeranitate.


Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
Ultima modificare Marți, 14 Iulie 2020 11:47

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.

Categorii

Latest Tweets

La Zimnicea era obiceiul ca tinerii să se plimbe duminicile pe „Aleea Trandafirilor”. Dacă unui băiat îi plăcea o f… https://t.co/NTjchuGave
Aventurile temerarului aviator Ionel Ghica: "Avionul a pornit ca din pușcă cu o viteză vertiginoasă. A coborât vale… https://t.co/F6LBZy9xdB
Când și de ce au venit bulgarii în Balcani - Fapte istorice relatate de Culorile Trecutului... https://t.co/ZoGuY2CQur
Follow Culorile Trecutului on Twitter

Articole recente

16 iunie 1977. O aeronavă Il-18, cu Ceaușescu la bord, ratează aterizarea la Băneasa

O secundă furată unei lumi

Republica de la Ploiești și Patria recunoscătoare

O ruletă rusească: evadarea din lagărul Sobibor

Aventurile temerarului aviator Ionel Ghica

Când și de ce au venit bulgarii în Balcani

Piața Obor – aspecte necunoscute sau „decolorate” în timp

De ce 20 iulie este Ziua Forțelor Aeriene

Avionul I.A.R.-825, un prototip românesc rămas necunoscut

Acest site folosește “cookies”. Continuarea navigării implică acceptarea lor.