Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

O coroană românească pe un monument din Sofia

Știați că pe impozantul monument al țarului Alexandru al II-lea al Rusiei din capitala Bulgariei se află o coroană din bronz, depusă de regele României, Carol I? Iată povestea...

Țarul rus Alexandru al II-lea și domnitorul Carol I au fost aliați împotriva turcilor, în războiul din 1877-1878, în urma căruia România a devenit independentă și s-a transformat în regat. Se cunoaște acest fapt. De asemenea, se știe și că relațiile dintre ei nu au fost întotdeauna cordiale. Cu toate aceastea, Carol I i-a păstrat țarului o amintire în care se împleteau bunăvoința și respectul.

La prima întâlnire cu ministrul bulgar de externe, maiorul Dabija a transmis dorința regelui de a depune coroana, la ceremonie urmând să se facă o paradă militară. Ministrul a amânat răspunsul. Bulgarii erau de acord cu depunerea coroanei, dar fără o ceremonie de amploare, cu paradă militară.
În această situație, ambasadorul român la Sofia, C. Diamandy, și atașatul militar au mers la Sementovski, ambasadorul Rusiei, punându-l în temă cu situația și cerându-i ajutorul. A refuza parada era o ofensă și pentru regele român, și pentru memoria țarului rus.

Pentru bulgari, Alexandru al II-lea este țarul eliberator. În onoarea sa, ei au ridicat un monument la Sofia, pe care l-au inaugurat cu fast la 30 august 1907. Era ziua onomastică a fostului țar, care a decedat în 1881, în urma unui atentat. De asemenea, în ziua respectivă se împlineau 30 de ani de la atacul comun al armatelor rusă și română asupra Plevnei, încheiat cu ocuparea Griviței de către dorobanții și vânătorii domnitorului Carol.
În primăvara anului 1910, regele român era pe punctul de a numi un nou atașat militar în Bulgaria. S-a hotărât asupra unui ofițer tânăr, inteligent, șef de cabinet al ministrului de război: căpitanul G. A. Dabija. L-a avansat la gradul de maior și l-a chemat la palat, pentru a-i da instrucțiuni. La plecare, regele i-a vorbit de o dorință de suflet: „La Sofia, într-o piață principală, se află statuia țarului eliberator Alexandru al II-lea. Monumentul trebuie să fie foarte impunător. Pe soclul lui este lăsat un anumit loc pentru o coroană, ce de mult voiam să se depună din partea mea.

Te însărcinez pe dumneata cu aceasta, vei depune coroana în numele meu, căutând să se facă o paradă militară, așa cum se cuvine când se depune o coroană din partea unui rege, pe monumentul unui împărat. Acum, vă recomand să plecați la Sofia cât mai repede”.

Maiorul Dabija a plecat spre capitala Bulgariei în după-amiaza zilei de 16 mai, din gara Filaret. Într-un vagon pentru bagaje se afla și o ladă de doi metri, cu coroana din bronz care cântărea peste 200 de kilograme.
În dimineața zilei următoare, Dabija a ajuns la Sofia.

Ambasadorul rus a zis: „bulgarii ăștia sunt niște nepricepuți. Cu cât ești mai amabil cu ei, cu atât îți răspund nedelicat. Fiindcă domnul maior Dabija are dreptate, chiar acum am să vorbesc telefonic cu generalul Paprikov (ministru de externe al Bulgariei în anii 1909-1910 – n.a.).

 

Martor la convorbirea dintre cei doi, Dabija a notat: „am mulțumit ambasadorului Sementovski că a soluționat – cam rusește – o chestiune ce părea insolubilă. Concluzia: pe atunci, Rusia încă dicta la Sofia”.
La 25 mai, ora 11, ceremonia de depunere a coroanei din bronz la baza monumentului a avut loc așa cum a stabilit Sementovski. În aceeași zi, țarul Nicolae al II-lea i-a trimis regelui României o telegramă de mulțumire pentru acest gest, făcut în amintirea bunicului său.

Bibliografie: General G A DabijaAmintirile unui atașat militar român în Bulgaria. 1910-1913”, București, Editura Ziarului „Universul”, 1936

ad-conent-two.png
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
Ultima modificare Vineri, 20 Martie 2020 00:03

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.

Latest Tweets

O tragedie româno-rusă: apărarea Dobrogei în 1916. Însemnările unui ziarist rus... https://t.co/R3rI4P8QzF
Asasinarea și înmormântarea împărătesei Sissi – o mărturie românească: https://t.co/H7BX7KLSmH
De la „Ciuma din Atena” (430-427 î. Hr.) și până la pericolele recente de HIV, Ebola sau familia Coronavirus, plane… https://t.co/4ra0P4wT92
Follow Culorile Trecutului on Twitter

Articole recente

„Vladimirescu era patriot român!” Karl Marx despre ruși, eteriști și revolta pandurilor din 1821

Sfârșitul anului 1978. Occidentul crede că Pactul de la Varșovia pregătește invadarea României

O tragedie româno-rusă: apărarea Dobrogei în 1916. Însemnările unui ziarist rus

Asasinarea și înmormântarea împărătesei Sissi – o mărturie românească

Carol I văzut de adjutanții regali Paul Angelescu și Gheorghe P. Georgescu

Civilizații diferite, boli comune. Pandemii care au schimbat peisajul demografic

Un testament al conștiinței lui Titulescu. Scrisoare către Ion Antonescu (noiembrie 1940)

Interviu cu ing. Ioan Avram, fost ministru al construcțiilor de mașini (1969-1984)

Artileria antiaeriană română în Campania din Ungaria (1919)

Acest site folosește “cookies”. Continuarea navigării implică acceptarea lor.