Arhiva Ministerului Afacerilor Externe deține un document interesant, dar bizar, legat de filmul „Mihai Viteazul”, care a fost lansat în cinematografe în 1971 și l-a avut regizor pe Sergiu Nicolaescu. Mai exact, în 1973, la doi ani de la apariția peliculei, ambasadorul turc de la București a solicitat guvernului român să oprească difuzarea acestui film, pentru că unele secvențe jigneau poporul turc și lumea musulmană. În plus, filmul putea deveni o armă la îndemâna armenilor, care, după spusele turcilor, orchestrau o acțiune internațională de propagandă negativă la adresa statului turc.

Așa cum rezultă din partea finală a documentului, inițiativa acestei ciudate solicitări a aparținut ambasadorului turc din România, fără a se consulta cu guvernul de la Ankara.

Documentul care urmează este o telegramă trimisă ambasadorului român de la Ankara, ca urmare a solicitării menționate mai sus. Acesta era informat despre nemulțumirile ambasadorului turc de la București, dar și despre punctul de vedere al Bucureștiului, în cazul în care cineva din guvernul turc ar fi deschis subiectul și ar fi cerut explicații.

.............................................................................

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
SECRET
TELEGRAMĂ

Destinatar: Ankara
Urgent
Expeditor: D.R. III
Data: 10.V.1973

TOVARĂȘE AMBASADOR

În cadrul unei audiențe (...), Rasim Fenmen, ministru consilier al Ambasadei Turciei la București, s-a referit la unele aspecte legate de filmul „Mihai Viteazul”, în care poporul turc ar fi reprezentat într-un mod neconvenabil.

Menționând că abordează această problemă la indicația ambasadorului, diplomatul turc a afirmat că în film sunt redate unele scene de natură să jeneze sentimentele turcești și care ar putea fi folosite împotriva turcilor, „constituind o propagandă negativă” la adresa acestora. S-a referit la unele scene filmate la Istanbul privind pregătirea ienicerilor, la Bătălia de la Călugăreni, precum și la faptul că, într-o secvență de film, steagul sfânt al profetului este trântit în noroi. Cu privire la acest episod, diplomatul turc a subliniat că, după părerea sa, scena este de natură să jignească „întreaga lume musulmană”. El a menționat că atât turcii, cât și alți musulmani, se simt lezați atunci când însemne religioase cum ar fi steagul sfânt al Profetului sau Semiluna sunt prezentate în mod peiorativ. A menționat că ambasadorul Turciei la București a fost neplăcut impresionat de faptul că filmul a fost difuzat în 16 țări și că partea română, ca și unele companii străine, care l-au achiziționat, fac propagandă pentru difuzarea sa. A subliniat că difuzarea în străinătate a filmului deranjează partea turcă, dat fiind că în prezent sunt duse mai multe acțiuni de propagandă împotriva turcilor. În acest sens, a arătat că propaganda antiturcă este alimentată și subvenționată de cercurile armenești din S.U.A., Franța și Liban, care [îi] acuză pe turci de genocidul armenilor din 1915. De asemenea, în cadrul Consiliului Europei, recent, deputați reprezentând țări aliate Turciei, au atacat regimul militar de la Ankara, scoțând în evidență că în Turcia nu există democrație, că închisorile sunt pline cu luptători pentru democrație, că se practică tortura ș.a. În condițiile recrudescenței propagandei antiturcești, difuzarea în exterior a filmului „Mihai Viteazul” ar putea fi ușor folosită pentru a prezenta opiniei publice occidentale într-un mod negativ armata turcă, în general, poporul turc.
 
De aceea, din dispoziția ambasadorului, ministrul consilier a rugat ca demersul să fie luat în considerare și să se întreprindă ceva pentru a opri difuzarea în continuare a filmului „Mihai Viteazul”.

Interlocutorul a arătat că filmul „Mihai Viteazul”, prin modul în care [îi] prezintă pe turci, este în contradicție cu acordul cultural încheiat între România și Turcia, [și] că ambasadorul a hotărât, în cazul nerezolvării opririi filmului „Mihai Viteazul”, să ridice chestiunea la cel mai înalt for românesc.
I s-a răspuns că, în niciun caz, filmul nu are un caracter antiturc și se referă la fapte istorice petrecute în timpul dominației Imperiului Otoman, pe care însuși Attatürk, creatorul Turciei moderne, l-a desființat.
(...)
S-a subliniat că partea română a avut în vedere necesitatea de a menaja sentimentele și sensibilitatea turcă, ceea ce s-a concretizat, de altfel, și prin informarea autorităților competente turcești, atunci când s-a realizat filmul. Acest lucru rezultă și din film, în care anumite scene sunt turnate chiar la Istanbul, unde s-au obținut autorizațiile necesare.
 
S-a exprimat, de asemenea, mirarea pentru faptul că acest demers este întreprins de Ambasada turcă la peste doi ani de la lansarea filmului. Până în prezent, partea română nu a cunoscut faptul că partea turcă ar avea obiecții la adresa filmului „Mihai Viteazul”.

Diplomatul turc a menționat că actualul ambasador intenționează, probabil, să informeze Ankara despre părerile sale asupra filmului „Mihai Viteazul”.

Sursa: Arhiva Ministerului de Externe, Dosar 3960/1973, ff. 17-19.