Imprimă această pagină

Piața Obor – aspecte necunoscute sau „decolorate” în timp

Piața Obor – aspecte necunoscute sau „decolorate” în timp © Copyright AGERPRESS

De la începuturi caragialești, de mahala, până la dimensiunile gargantuești de astăzi

 

Introducere literară

Trafic intens, claxoane, îmbulzeală pe străzi și trotinete electrice care îți taie calea la fiecare pas necalculat, sau neexecutat cu rapiditatea și fermitatea cuvenită. Cam așa poate fi descrisă atmosfera Bucureștiului de început de secol XXI. Un oraș cosmopolit, grăbit și neatent, care găzduiește personaje venite din fiecare colț al Planetei (și, de ce nu, din teritorii neexplorate ale Galaxiei).

Derulând timpul înapoi, la granița dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea, regăsim în opera domnului I.L. Caragiale un pasaj care traduce, destul de fidel, descrierea făcută anterior:
„Vagoane de tramvai galbene și albastre, tramcare, trăsuri boierești, căruțe mitocănești și biciclete și lume multă pe jos... De pe atâtea strade și căi, ca de pe atâtea brațe ale unui fluviu uriaș, se varsă ca-ntr-o mare zgomotoasă, pe bariera de la capul podului Târgului de Afară, valuri peste valuri de omenire.” (I.L. Caragiale – „La Moși”)

Cu un grad (moderat) de surprindere, observăm că Bucureștiul a fost intens traficat încă de la începuturi – fie ele începuturi atestate sau străvechi timpuri, de pe vremea când popoarele migratoare își stabileau pe aceste teritorii taberele.

Piata Obor - © Copyright AGERPRESS
© Copyright AGERPRESS

 

Începuturile Pieței Obor. Târgul din Lăuntru.

Fragmentul expus mai sus descrie, în principal, vacarmul „capitalist” (pentru a cita tot din operele domnului Caragiale) datorat Târgului Moșilor, organizat pe teritoriul vechiului „Târg de Afară” – teritoriu pe care îl cunoaștem astăzi drept „Piața Obor”. Denumirea era simbolică și sugestivă, datorată dimensiunilor modeste ale Bucureștiului, de la acea vreme, care situau acest târg în afara orașului, dincolo de „Bariera Târgului de Afară”.

Pe lângă întinderile reduse, frumoasa capitală pe care astăzi o frecventăm cu toții a avut, cândva, înfățișări cât se poate de rurale. Cu timpul, capătă dimensiuni impresionante, vechile case sărăcăcioase sunt schimbate pe blocuri și clădiri moderne, cu influențe arhitecturale occidentale, iar îndeletnicirile comerciale încep să ia amploare - dând naștere târgurilor și piețelor. Prima mențiune onorabilă este, desigur, „Târgul din Lăuntru”, amplasat în apropierea Curții Domnești (o altă denumire surprinzător de evidentă). Acesta găzduia activități negustorești de toate felurile, printre care amintim, desigur „oborul” (târg de vite, lemn sau furaje).


 

Târgul din Lăuntru devine „de Afară”. Noi măsuri.

În 1786, la ordinul lui Vodă Mavrogheni, oborul și toate activitățile care țin de acesta (precum tăierea animalelor) au fost mutate „în Afară” – din motive de igienă, pentru protejarea sănătății publice.

Pe lângă insalubritatea datorată sacrificiilor animalice, târgurile sufereau de o altă „plagă”: negustorii necinstiți. Pentru asigurarea unei bune desfășurări a activităților negustorești, „voievodul Nicolae Mavrogheni ( 1786-1790) va introduce obiceiul de a vizita în mod oficial Târgul de Afară într-o zi anume când: „( ... ) cerceta cum <<bate>>(merge) târgul și cum se fac vânzările, <<să știe domnul pe cine să laude şi pe cine să pedepsească>>” (Mucenic, Cezara, „Târgul de Afară - Târgul Moșilor - Târgul Obor” în București - Materiale de Istorie și Muzeografie, vol. XIX, București, Muzeul Municipiului București, 2005).

În acest mod, specula și frauda erau pedepsite direct de către marele conducător.

Piata Obor - © Copyright AGERPRESS

© Copyright AGERPRESS

 

„Vestigii” onomastice Oborene. Extinderea capitalei „împinge” tot mai mult Târgul de Afară.

Reamplasat inițial în zona Batiștei (între str. Dianei și str. Nicolae Filipescu, pe lângă Hotelul Intercontinental), noul Târg de Afară a cunoscut numeroase „transhumanțe” de-a lungul timpului, urmând linia hotarelor bucureștene – delimitate de Bariera Târgului de Afară. Motivul din spatele acestora fiind, desigur, continua expansiune a capitalei.   

Toate aceste mici și periodice migrări au lăsat în urmă denumiri simbolice de străzi, martore ale istoriei care s-a scris pe aceste meleaguri. Dintre acestea amintim: Olari, Șelari, Făinari, Călușei, Lipscani, Vaselor, Buciumului și, desigur, Brașovului („brașovul” era un „vânzător de mărunțișuri). Locuri simbolice, străbătute de numeroși studenți porniți spre distracția de sâmbătă seară, filologi care iau la puricat fiecare anticariat, dar și de bucureșteni porniți spre Piața Obor, în căutarea gustului perfect. 

Ulterioarele relocări au botezat două biserici importante: „Oborul Nou”, cunoscută anterior ca „Oborul din Vii” și „Oborul Vechi”.


 

Piata Obor Obor - © Copyright AGERPRESS

© Copyright AGERPRESS

 

Piața Obor București - ultima frontieră

Ultima „oprire” are loc la intersecția dintre Ștefan cel Mare și Mihai Bravu, pe un anume teren din apropierea Râului Colentina, care purta denumirea de „Câmpul Moșilor”; aici se organiza târgul în cinstea Moșilor de Vară – faimoasa sărbătoare creștină de comemorare a strămoșilor. Cele două activități se vor suprapune, organizându-se anual, cu o săptămână înaintea Rusaliilor, o piață a produselor legate de această sărbătoare.

Adresa actuală (str. Ziduri Moși) și faimoasa „Calea  Moșilor” care te conduce spre aceste meleaguri negustorești, aduc mereu aminte de acest teren înțesat de istorie. Pe timpuri, Calea Moșilor era cunoscută drept „Ulița Târgului de Afară” – important drum, pavat cu bârne de lemn, care făcea legătura dintre Bariera Târgului de Afară și centrul orașului.

„Târgul din Lăuntru”, ajuns „Afară”, îl cunoaștem simbolic astăzi drept „Piața Obor” – cea mai mare și poate cea mai importantă piață din România. Devenită obiectiv turistic, astăzi este menționată în numeroase bloguri și vloguri de mâncăruri sau călătorii – pentru celebrii mici, faimoasele tarabe înmiresmate și viu colorate sau pentru însemnătatea istorică și culturală pe care o are pentru cetățenii acestui oraș.


Pozele (și atmosfera autentică) au fost furnizate de către P.O.M.C.C. (https://piataoborbucuresti.ro/)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
Ultima modificare Miercuri, 22 Iulie 2020 11:36

Acest site folosește “cookies”. Continuarea navigării implică acceptarea lor.