Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

Piața Obor – aspecte necunoscute sau „decolorate” în timp

Piața Obor – aspecte necunoscute sau „decolorate” în timp © Copyright AGERPRESS

 

Târgul din Lăuntru devine „de Afară”. Noi măsuri.

În 1786, la ordinul lui Vodă Mavrogheni, oborul și toate activitățile care țin de acesta (precum tăierea animalelor) au fost mutate „în Afară” – din motive de igienă, pentru protejarea sănătății publice.

Pe lângă insalubritatea datorată sacrificiilor animalice, târgurile sufereau de o altă „plagă”: negustorii necinstiți. Pentru asigurarea unei bune desfășurări a activităților negustorești, „voievodul Nicolae Mavrogheni ( 1786-1790) va introduce obiceiul de a vizita în mod oficial Târgul de Afară într-o zi anume când: „( ... ) cerceta cum <<bate>>(merge) târgul și cum se fac vânzările, <<să știe domnul pe cine să laude şi pe cine să pedepsească>>” (Mucenic, Cezara, „Târgul de Afară - Târgul Moșilor - Târgul Obor” în București - Materiale de Istorie și Muzeografie, vol. XIX, București, Muzeul Municipiului București, 2005).

În acest mod, specula și frauda erau pedepsite direct de către marele conducător.

Piata Obor - © Copyright AGERPRESS

© Copyright AGERPRESS

 

„Vestigii” onomastice Oborene. Extinderea capitalei „împinge” tot mai mult Târgul de Afară.

Reamplasat inițial în zona Batiștei (între str. Dianei și str. Nicolae Filipescu, pe lângă Hotelul Intercontinental), noul Târg de Afară a cunoscut numeroase „transhumanțe” de-a lungul timpului, urmând linia hotarelor bucureștene – delimitate de Bariera Târgului de Afară. Motivul din spatele acestora fiind, desigur, continua expansiune a capitalei.   

Toate aceste mici și periodice migrări au lăsat în urmă denumiri simbolice de străzi, martore ale istoriei care s-a scris pe aceste meleaguri. Dintre acestea amintim: Olari, Șelari, Făinari, Călușei, Lipscani, Vaselor, Buciumului și, desigur, Brașovului („brașovul” era un „vânzător de mărunțișuri). Locuri simbolice, străbătute de numeroși studenți porniți spre distracția de sâmbătă seară, filologi care iau la puricat fiecare anticariat, dar și de bucureșteni porniți spre Piața Obor, în căutarea gustului perfect. 

Ulterioarele relocări au botezat două biserici importante: „Oborul Nou”, cunoscută anterior ca „Oborul din Vii” și „Oborul Vechi”.


Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
Ultima modificare Miercuri, 22 Iulie 2020 11:36

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.

Categorii

Latest Tweets

La Zimnicea era obiceiul ca tinerii să se plimbe duminicile pe „Aleea Trandafirilor”. Dacă unui băiat îi plăcea o f… https://t.co/NTjchuGave
Aventurile temerarului aviator Ionel Ghica: "Avionul a pornit ca din pușcă cu o viteză vertiginoasă. A coborât vale… https://t.co/F6LBZy9xdB
Când și de ce au venit bulgarii în Balcani - Fapte istorice relatate de Culorile Trecutului... https://t.co/ZoGuY2CQur
Follow Culorile Trecutului on Twitter

Articole recente

16 iunie 1977. O aeronavă Il-18, cu Ceaușescu la bord, ratează aterizarea la Băneasa

O secundă furată unei lumi

Republica de la Ploiești și Patria recunoscătoare

O ruletă rusească: evadarea din lagărul Sobibor

Aventurile temerarului aviator Ionel Ghica

Când și de ce au venit bulgarii în Balcani

Piața Obor – aspecte necunoscute sau „decolorate” în timp

De ce 20 iulie este Ziua Forțelor Aeriene

Avionul I.A.R.-825, un prototip românesc rămas necunoscut

Acest site folosește “cookies”. Continuarea navigării implică acceptarea lor.