Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

1975. Arabii boicotează TAROM. Românii înființează L.A.R.

Românii înființează L.A.R.

Se știe că relațiile României cu statele arabe - în perioada lui Nicolae Ceaușescu - au fost, în general, bune. Se știe mai puțin că au existat și momente tensionate. De exemplu, în iunie 1967, când Israelul a declanșat un atac prin surprindere asupra vecinilor musulmani, R.S.R. a refuzat să condamne statul evreu, spre deosebire de aliații din Pactul de la Varșovia.


Un alt moment a apărut în 1975, când societatea TAROM a fost pusă pe lista neagră a companiilor care primeau interdicție de a mai avea relații economice cu țările membre ale Ligii Arabe.

Image

Despre ce era vorba?

În martie 1945, la Cairo, s-a format Liga Arabă, pentru o politică unitară de apărare a intereselor unor țări musulmane din nordul Africii și Orientul Mijlociu. Când, la 14 mai 1948, Ben Gurion a proclamat statul Israel, vecinii arabi l-au considerat drept inamic principal și au început lupta împotriva lui.

Au avut loc mai multe conflicte armate, care sunt bine-cunoscute.
Mai puțin cunoscut este însă faptul că a existat și o politică de boicot economic a Ligii Arabe la adresa companiilor din toată lumea care aveau legături de afaceri cu Israelul. Pe această listă s-au aflat societăți din Statele Unite, Franța sau Elveția. Nici Bulgaria nu a scăpat. În 1965, compania aeriană TABSO a primit interdicție în a mai opera în spațiul statelor arabe, după ce bulgarii au stabilit relații cu israelienii în sfera transporturilor aeriene.

La declanșarea Războiului de șase zile (5 iunie 1967), Bulgaria și alte state comuniste au rupt relațiile cu Israelul, iar România a profitat și a devenit singura țară din Tratatul de la Varșovia care avea curse aeriene la Tel Aviv.

Arabii nu au trecut la măsuri imediate. Nicolae Ceaușescu avea încă o imagine bună în Orientul Mijlociu. Totuși, pe măsură ce anii treceau, iar mii de cetățeni români de origine evreiască emigrau în Israel, s-a produs o reacție. În august 1975, arabii au pus compania TAROM pe lista neagră a boicotului, pe motiv că societatea ar transporta în Israel, pe lângă emigranți, și voluntari dispuși să lupte împotriva vecinilor arabi.

Inițial, știrea că TAROM va avea interdicție a apărut în presa occidentală la sfârșitul lunii august. La 10 septembrie 1975, guvernul României a fost informat oficial despre aceasta, printr-o scrisoare trimisă de la Damasc, unde se afla Biroul Central pentru Boicotarea Israelului, din subordinea Secretariatului General al Ligii Statelor Arabe.

O primă reacție a guvernului de la București a fost să-i instruiască pe ambasadorii din țările arabe, prin intermediul M.A.E., să nege acuzațiile.

Cum arabii păreau hotărâți să aplice interdicția, s-a adoptat și o variantă de rezervă. La solicitarea generalului de armată Ion Ioniță, ministru al apărării naționale, guvernul a luat în calcul înființarea unei a doua companii aeriene, care să realizeze legătura aeriană cu Israelul, iar TAROM să păstreze relația cu statele arabe.

Ajunși aici, se impune următoarea precizare: de această chestiune s-a ocupat Ministerul Apărării Naționale pentru că din 1973 aviația civilă trecuse în subordinea sa.

Noua companie urma să se numească LAREX, acronim de la Liniile Aeriene Române Externe. Costurile de organizare, în valoare de două milioane de lei, urmau să fie achitate din bugetul TAROM. Ca dotare, LAREX urma să primească două avioane BAC 1-11 de la TAROM, iar câteva echipaje complete să-i fie, de asemenea, transferate.

Atât denumirea, cât și simbolul acesteia, o rândunică stilizată, cu aripile deschise, semăneau izbitor cu cele ale LARES-ului din anii 1930-1946. Nu este clar dacă acest fapt a deranjat conducerea P.C.R. În orice caz, la 13 octombrie 1975, Cancelaria C.C. informa că Biroul Politic hotărâse ca denumirea să fie Liniile Aeriene Române – L.A.R.

Image

Compania L.A.R. a devenit realitate la 1 noiembrie 1975 și a avut ca obiectiv principal organizarea de zboruri charter. Deși TAROM a mai fost amenințată cu interdicția în mai multe țări arabe, din documentele disponibile până în acest moment nu rezultă că au existat cazuri în care aceasta s-a materializat.


Politica României de rezistență la șantaj a încurajat Ungaria care, în 1988, a semnat un acord aerian cu Israelul, pentru MALEV; același lucru l-a făcut, în anul următor, Polonia, pentru LOT.

Image

Bibliografie:


Arhiva Ministerului de Externe

Deon Geldenhuys „Isolated States: A Comparative Analysis”, Cambridge University Press, 1990
Surse foto: Wikipedia, Arhiva MAE

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
Ultima modificare Duminică, 15 Martie 2020 12:33

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.

Categorii

Latest Tweets

La Zimnicea era obiceiul ca tinerii să se plimbe duminicile pe „Aleea Trandafirilor”. Dacă unui băiat îi plăcea o f… https://t.co/NTjchuGave
Aventurile temerarului aviator Ionel Ghica: "Avionul a pornit ca din pușcă cu o viteză vertiginoasă. A coborât vale… https://t.co/F6LBZy9xdB
Când și de ce au venit bulgarii în Balcani - Fapte istorice relatate de Culorile Trecutului... https://t.co/ZoGuY2CQur
Follow Culorile Trecutului on Twitter

Articole recente

16 iunie 1977. O aeronavă Il-18, cu Ceaușescu la bord, ratează aterizarea la Băneasa

O secundă furată unei lumi

Republica de la Ploiești și Patria recunoscătoare

O ruletă rusească: evadarea din lagărul Sobibor

Aventurile temerarului aviator Ionel Ghica

Când și de ce au venit bulgarii în Balcani

Piața Obor – aspecte necunoscute sau „decolorate” în timp

De ce 20 iulie este Ziua Forțelor Aeriene

Avionul I.A.R.-825, un prototip românesc rămas necunoscut

Acest site folosește “cookies”. Continuarea navigării implică acceptarea lor.