Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

Primul mareșal al Armatei Române

Primul mareșal al Armatei Române Calendarul plugarilor, 1921; Wikipedia.org

România a avut șapte mareșali. Patru au fost regi – Ferdinand, Carol al II-lea, Mihai și Alexandru al Iugoslaviei – iar trei au fost militari de carieră – Alexandru Averescu, Constantin Prezan și Ion Antonescu.

Și Carol I, primul rege al României, a fost mareșal, dar nu al Armatei Române, ci al celor germană și rusă.

În 1937, cu ocazia publicării primului număr al „Buletinului Muzeului Militar Național”, a apărut - sub semnătura generalului Constantin Miltiade - un material memorialistic despre cum a fost inițiat rangul de mareșal în Romînia. Se întâmpla în noiembrie 1918, imediat după încheierea Primului Război Mondial, cu ocazia revenirii în București a familiei regale. Textul este frumos și emoționant. Lectură plăcută!


„Iașul, izvor de viață românească, a fost și inspiratorul primului rang de mareșal al armatei române.

Guvernul generalului Coandă, care, în toamna anului 1918, pregătea reîntoarcerea triumfală în București a Familei noastre Regale ca și a Înalților demnitari ai Statului, a hotărât ca la capătul acestui drum glorios, Regele Ferdinand, victorios comandant al armatei, să fie înălțat la rangul de mareșal.

Cu câteva zile înainte de părăsirea bătrânei capitale a Moldovei, ospitalier loc de suferință și izbândă, sunt chemat de ministrul de război, generalul de corp de armată Grigorescu Eremia, pe lângă care îndeplineam funcția de șef de cabinet – și-mi dă ordin ca până a doua zi dimineața, cu concursul d-lui Radu Cosmin și Tăslăoanu, să întocmesc un decret de mareșal pentru M.S. Regele Ferdinand.

Decretul trebuia să fie gata înainte de plecare, pentru că înălțarea urma să aibă loc la sosirea în București, cu ocazia serviciului religios de la Mitropolie.

Misiunea era din cele mai delicate, căci nu aveam nicăieri nicio indicațiune, iar timpul acordat nu permitea îndelungate cercetări și consultări. De aceea, în seara aceleiași zile, ne-am adunat în casa profesorului ieșean Ursu, unde locuia și maiorul Grigorescu Traian, fiul generalului Grigorescu, ajutorul meu în serviciu.

Bănuind că discuțiunile ample nu ar rezolva problema, am hotărât ca fiecare dintre noi să întocmească un decret după propria lui inspirație și, în urmă, dintre toate vom alege pe cel mai bun.

Radu Cosmin s-a și așezat la o masă și a început să scrie. Eu și cu Tăslăoanu am deschis biblioteca profesorului Ursu privind bogata colecție a lucrărilor de istorie.


Înapoi | | Continuă »

Evaluaţi acest articol
(5 voturi)
Ultima modificare Duminică, 02 August 2020 15:49

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.

Categorii

Latest Tweets

La Zimnicea era obiceiul ca tinerii să se plimbe duminicile pe „Aleea Trandafirilor”. Dacă unui băiat îi plăcea o f… https://t.co/NTjchuGave
Aventurile temerarului aviator Ionel Ghica: "Avionul a pornit ca din pușcă cu o viteză vertiginoasă. A coborât vale… https://t.co/F6LBZy9xdB
Când și de ce au venit bulgarii în Balcani - Fapte istorice relatate de Culorile Trecutului... https://t.co/ZoGuY2CQur
Follow Culorile Trecutului on Twitter

Articole recente

16 iunie 1977. O aeronavă Il-18, cu Ceaușescu la bord, ratează aterizarea la Băneasa

O secundă furată unei lumi

Republica de la Ploiești și Patria recunoscătoare

O ruletă rusească: evadarea din lagărul Sobibor

Aventurile temerarului aviator Ionel Ghica

Când și de ce au venit bulgarii în Balcani

Piața Obor – aspecte necunoscute sau „decolorate” în timp

De ce 20 iulie este Ziua Forțelor Aeriene

Avionul I.A.R.-825, un prototip românesc rămas necunoscut

Acest site folosește “cookies”. Continuarea navigării implică acceptarea lor.