Imprimă această pagină

În 1939 cavaleria poloneză NU a șarjat blindatele germane

În 1939 cavaleria poloneză NU a șarjat blindatele germane Foto: www.ww2live.com, Artur Osiak

în 1939, cavaleria poloneză nu a șarjat blindatele germane

Cavaleriștii polonezi, izbind cu sabia sau cu lancea în oțelul Krupp al tancurilor germane! Iată o imagine clasică, asociată cu începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Episodul nu este real, dar a fost atât de bine livrat de propaganda germană, încât, ca mit, dăinuie și astăzi.

Este adevărat, polonezii aveau multă cavalerie. Lupta călare era o chestiune de mândrie națională. Pe vremuri, husarii lor salvaseră Viena când orașul austriac era pe punctul de a cădea în mâna turcilor. În august 1920, armata poloneză a oprit marșul Armatei Roșii spre centrul Europei într-o bătălie celebră care a avut loc lângă Varșovia, iar cavaleria a avut un rol decisiv în obținerea victoriei.

Așadar, nu trebuie să ne mire că generalii polonezi visau raiduri călare asupra orașelor germane, în cazul în care Hitler ar fi atacat. De partea cealaltă, germanii nu mai aveau încredere în cavalerie și o considerau perimată.

În septembrie 1939, armata germană a fost net superioară, ca înzestrare și tactici. De aceea, falsa imagine a unor șarje sinucigașe a prins în mentalitatea colectivă.

În spatele acestui mit se află un episod care a avut loc chiar în prima zi de război. La 1 septembrie 1939, Brigada Pomorska era la graniță și lupta cu succes împotriva unei divizii germane de infanterie motorizată.

După ce a provocat retragerea soldaților inamici, colonelul polonez Mastalerz, comandantul Regimentului 18 Ulani, a continuat înaintarea printr-o pădure care s-a dovedit a fi o mascare perfectă. În timpul traversării, a intrat pe teritoriul Germaniei. Ajungând la celălalt capăt, a observat că un batalion german de infanterie se odihnea, în câmp deschis, fără a-și fi luat măsuri minime de siguranță.

Mastalerz a ridicat sabia și a ordonat șarjă. Polonezii, în galopul cailor, s-au aruncat asupra germanilor, care au fost complet surprinși. Infanteriștii au început să alerge haotic, incapabili să închege o linie de rezistență.

Succesul ar fi trebuit să fie rapid de partea cavaleriei poloneze, dar s-a mai întâmplat ceva. Pe câmpul de luptă au apărut câteva vehicule de cercetare germane, care au deschis foc automat. Polonezii s-au retras, lăsând în urmă vreo douăzeci de camarazi căzuți, printre care și colonelul Mastalerz.

În ziua următoare, după ce câmpul a fost curățat de cadavrele germanilor, pe locul bătăliei au fost aduși corespondenți de război italieni și li s-a spus că polonezii au fost uciși în timpul unei șarje inutile asupra unor tancuri germane. Știrea – prezentată în acest mod – a făcut senzație și, de la zi la zi, a căpătat proporții, devenind emblematică pentru întreaga armată poloneză.

Bibliografie: Steven Zaloga - „Poland 1939. The Birth of Blitzkrieg”, London, Osprey publishing, 2002

Evaluaţi acest articol
(5 voturi)
Ultima modificare Miercuri, 29 Ianuarie 2020 18:14

Acest site folosește “cookies”. Continuarea navigării implică acceptarea lor.