Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

O ipoteză: Mihai Viteazul nu a plănuit să lupte la Călugăreni

Bătălia de la Călugăreni (detaliu) Bătălia de la Călugăreni (detaliu) Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”

 

 

În acest caz, pare plauzibil să credem că Sinan Pașa a hotărât să-și împartă armata în două coloane, fiecare, luată separat, fiind mai numeroasă decât întreaga armată a adversarului. Sinan, având cavaleria akingiilor și ienicerii, dar și alte trupe ușor echipate, a ales drumul mai prost al Călugărenilor, în vreme ce trupele înzestrate cu echipament greu, inclusiv artileria de asediu, au pornit pe drumul Singurenilor (ienicerii aveau însă artileria proprie cu ei și au folosit-o în bătălie).

Un mare avantaj al acestei variante de înaintare spre București era acela că românii, cu forțele pe care le aveau, puteau înfrunta numai o singură coloană, în vreme ce cealaltă, printr-o manevră rapidă, putea realiza încercuirea adversarilor, venind din spate.

Este adevărat, cel mai bun loc de a-i înfrunta pe turci era mlaștina de la sud de Călugăreni, acolo unde Câlniștea se vărsa în Neajlov. Cu siguranță, Mihai Viteazul știa acest lucru. Dar mai știa că, dacă nu avea spatele asigurat, Călugărenii ar fi devenit mormântul propriei armate.

Așadar, dacă ar fi plănuit să dea bătălia la Călugăreni, Mihai ar fi distrus podul și ar fi organizat apărarea pe malul de nord al Neajlovului. Ori, el nu a făcut nici una, nici alta. Cu o seară înainte de bătălie podul era intact, unele trupe otomane trecuseră râul, depășind mlaștina, iar Mihai se afla retras la 8-10 km nord de vadul Călugărenilor, în tabăra de la Copăceni, pe malul stâng al Argeșului. Aici și-a propus, probabil, să dea lupta cu turcii, beneficiind de două avantaje. În primul rând, Argeșul era un obstacol mai serios decât Neajlovul și, mai ales, acolo – la Copăceni – se uneau drumurile care veneau de la Giurgiu, iar pericolul de a fi surprins de o lovitură din spate era substanțial redus.

Dacă așa au stat lucrurile, cum se explică faptul că bătălia s-a dat, totuși, la Călugăreni?

Știm că în noaptea de 22/23 august 1595 (stil nou), Mihai – fiind în tabăra sa de pe malul de nord al Argeșului – a aflat că turcii au ajuns la Neajlov, venind pe Drumul olacului, și că akingii l-au traversat, ocupând satul Călugăreni. Era o greșeală! Trupele de cavalerie ușoară, fără sprijin de infanterie, erau o pradă tentantă. Ori Sinan voia să-i atragă pe români într-o capcană, ori nu se aștepta ca ei să fie în apropiere.

Dată fiind desfășurarea ulterioară a ostilităților, înclinăm către cea de-a doua ipoteză. În plus, putem trage concluzia că voievodul muntean avea trupe de cavalerie ușoară la contact cu inamicul și de aceea avea informații proaspete, la zi. Și tot de la cercetașii săi a aflat – deducem – că o a doua coloană era încă departe.

Așa se explică faptul că a părăsit malul relativ sigur al Argeșului, fără teama de a fi lovit dinspre Singureni, pe care îl lăsa în urmă, spre dreapta. Pentru orice eventualitate, a trimis la Singureni – locul unde drumul principal București-Giurgiu se intersecta cu Neajlovul – corpul de oaste transilvănean condus de Albert Király. Așadar, ideea pe care o întâlnim în mai multe lucrări, că Albert Király nu ar fi vrut să lupte alături de Mihai și s-ar fi tras de-o parte este mai puțin fundamentată. Intenția de a nu permite otomanilor trecerea la nord de Neajlov, pe un alt drum, în timp ce românii luptau la 7-8 km. către sud-est, în Vadul Călugărenilor, pare să fi fost motivul plasării transilvănenilor atât de departe, la Singureni. Ei puteau să-i întârzie suficient de mult pe turci – dacă aceștia apăreau – pentru ca Mihai și oastea sa să revină în tabăra de pe Argeș.


Evaluaţi acest articol
(11 voturi)
Ultima modificare Joi, 13 August 2020 22:49

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.

Categorii

Latest Tweets

La Zimnicea era obiceiul ca tinerii să se plimbe duminicile pe „Aleea Trandafirilor”. Dacă unui băiat îi plăcea o f… https://t.co/NTjchuGave
Aventurile temerarului aviator Ionel Ghica: "Avionul a pornit ca din pușcă cu o viteză vertiginoasă. A coborât vale… https://t.co/F6LBZy9xdB
Când și de ce au venit bulgarii în Balcani - Fapte istorice relatate de Culorile Trecutului... https://t.co/ZoGuY2CQur
Follow Culorile Trecutului on Twitter

Articole recente

16 iunie 1977. O aeronavă Il-18, cu Ceaușescu la bord, ratează aterizarea la Băneasa

O secundă furată unei lumi

Republica de la Ploiești și Patria recunoscătoare

O ruletă rusească: evadarea din lagărul Sobibor

Aventurile temerarului aviator Ionel Ghica

Când și de ce au venit bulgarii în Balcani

Piața Obor – aspecte necunoscute sau „decolorate” în timp

De ce 20 iulie este Ziua Forțelor Aeriene

Avionul I.A.R.-825, un prototip românesc rămas necunoscut

Acest site folosește “cookies”. Continuarea navigării implică acceptarea lor.