Imprimă această pagină

Sfârșitul anului 1978. Occidentul crede că Pactul de la Varșovia pregătește invadarea României

În 1978, la zece ani de la invadarea Cehoslovaciei de către U.R.S.S., Polonia, R.D.G., Ungaria și Bulgaria, în mediile politico-militare din Occident a existat impresia – împărtășită și la București – că aliații din Tratatul de la Varșovia ar putea reedita scenariul praghez, invadând România (de altfel, și în 1968 existase teama că România ar putea avea soarta Cehoslovaciei).

Nicolae Ceaușescu era, în acel moment, pe cea mai înaltă treaptă a faimei sale internaționale. Anul 1978 începuse cu vizita cancelarului german Helmut Schmidt în R.S.R., iar în aprilie președintele român l-a întâlnit, la Washington, pe președintele Carter. În iunie, Nicolae și Elena Ceaușescu au vizitat Anglia, unde șeful statului român au purtat discuții cu regina Elisabeta a II-a și cu primul-ministru Callaghan. De asemenea, o altă lovitură de forță a fost trecerea pe linie moartă a generalului Nicolae Militaru, perceput la București ca fiind omul Moscovei (iunie 1978). 

Nicolae Ceaușescu s-a întâlnit, de câteva ori, și cu omologul sovietic Leonid Brejnev, dar a existat impresia că între cei doi, în timpul discuțiilor, se simțea un oarecare formalism și tensiune. În orice caz, către sfârșitul anului, presa de la Moscova a lansat o serie de critici care aminteau de atmosfera creată înainte de invazia Cehoslovaciei, în 1968. „Urmează România?” - s-au întrebat liderii politici din Occident.

Documentul pe care vi-l prezentăm demonstrează că ipoteza unei invazii i-a preocupat serios pe cei din Vest. Atașații militari români au fost contactați și li s-au transmis informații interesante...


 

Republica Socialistă România
Ministerul Apărării Naţionale
Ministru

Nr. T.A. 08155  din 08.12.1978

 

Tovarăşului Nicolae Ceauşescu

Secretar General al Partidului Comunist Român

Preşedintele Republicii Socialiste România

   

Ataşatul militar român la Paris raportează că ataşatul militar american i-a relatat că „S.U.A. ar fi făcut cunoscut U.R.S.S. că sunt ostile oricăror acţiuni de intervenţie militară împotriva României, ca urmare a politicii duse de această ţară pentru apărarea păcii, independenţei şi suveranităţii sale naţionale”; el a mai arătat că „cercurile politice conducătoare americane şi vest-europene sunt profund preocupate de pericolul unei intervenţii împotriva României şi că, în prezent, ar fi în curs elaborarea unor acţiuni diplomatice moderate şi discrete, dar hotărâte, care să înlăture acest pericol”.

Pe linia celor relatate de ataşatul militar american, mai reţin atenția următoarele aspecte:

a) – ataşatul militar al S.U.A. la Moscova a trimis doi adjuncţi care au verificat zonele teritoriului sovietic din apropierea ţării noastre (R.S.S. Moldovenească şi Ucraina subcarpatică), cel de la Varşovia a verificat garnizoanele din sudul Poloniei, iar cel de la Budapesta, zonele din apropierea graniţei cu ţara noastră; cu această ocazie, ei au constatat că unităţile şi marile unităţi se află în cazărmi şi că nu au întreprins niciun fel de acţiuni, în niciuna din aceste ţări, care să indice intenţia de intervenţie militară în R.S. România;

b) – ataşatul militar belgian la Viena, acreditat şi la Budapesta, a executat în noaptea şi dimineaţa zilei de 4 decembrie a.c., o deplasare în estul Ungariei, paralel cu frontiera ţării noastre, pe direcţia Debrecen – Szeged, prilej cu care nu a observat nimic deosebit; el a subliniat totuşi că în localităţile mai mari nu au fost văzuţi, prin oraş, nici militari unguri, nici sovietici, concluzionând că, probabil, aceştia ar fi putut fi prezenţi în cazărmi, în stare de alarmă;

c) – comandantul Academiei Militare din Austria a relatat ataşatului nostru militar la Viena, la 6 decembrie a.c., că organele de specialitate ale armatei austriece nu au stabilit, până în prezent, că în Ungaria sau Cehoslovacia s-ar fi luat măsuri militare deosebite.

La 7 decembrie a.c., orele 14.45, de la Punctul de control trecere frontieră Siret, a fost observat un grup de 20 de ofiţeri sovietici de diferite arme, care au venit până în apropierea frontierei, unde au stat 10-12 minute. În acest timp, unul dintre aceşti ofiţeri a arătat cu mâna spre ţara noastră. După aceasta, grupul s-a deplasat spre autocarul din apropiere şi, la orele 15.40, a plecat spre interior.

 

Ministrul Apărării Naţionale
General-colonel
Ion Coman

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Ultima modificare Vineri, 03 Iulie 2020 12:26

Articole înrudite

1 comentariu

Acest site folosește “cookies”. Continuarea navigării implică acceptarea lor.